Tuesday, November 08, 2005

Monarhala

Am scris pe-un fir de iarba nemurire
Ivita din lacrima pierduta anume
Am strans-o-palma pana ce-n uimire
Inima a strigat fara de nume...

Mi-am zis ca as putea zidi
Din lacrima-mi chiar Universul
In umbra unei papadii,
Schimbandu-mi viata, sensul...

Dimineata asterne roua peste clipe
Cand soarele sculat pesemne
Da voalul unui nor peaproape -
O fila din viata-i sa insemne.

Cu o miscare in eter
Insemn trecerea-mi prin viata
Privesc la lacrima cum sa agata
De aer, imi sunt stingher.

Zambesc, un fluture in mici ocoale
Tremura din aripioare
Ii simt vibratia in cale
Il vad zburand spre soare

Acum trei degete deasupra
Arunca zeul foc si para
La norii ce ii vin asupra -
Sageti din cer in vant coboara.

Spumega cerul, urla padurea
In umeda iarba imi las capul
Primind botezul, izbavirea
Si-adorm...

No comments: