Jefuitori de morminte

Imi jefuiesc mormantul,
ca vulturii-s la prada
cei ce in parada
nu-mi vor crede gandul.

Ma jefuiesc de oase
Albite-n necuvinte,
Cand vorbele pioase
Devin doar oseminte.

Ma-ngroapa in tacere
Plansul de-a fi-n murire,
Fara de-a mea vrere
Pasind din nemurire.

Pasesc pe frunze moarte,
Mormantul mi-e aproape;
Dar multe ne desparte,
Si greu mai e pamantul...

...................

Pe lespede funerara
Imi scris-am epitaful
Din viata mea amara,
Cand s-a lasat cearceaful:

Aici se odihneste
Jefuitorul de cuvinte,
Cel ce se mai numeste
Jefuitorul de morminte.