În struna de lăută îmi înecai amorul
Pribeag, pierdut de lume îmi duc dorul
Un vechi pahar îmi însmierește zborul
Și vinul îmi șoptește, bată-l dorul!
Și lăutarul cântă dulce-n al meu grai,
O strigătură - un colțișor gândit de rai;
Sorb cu năsaț, cuvintele-n alai,
Privind aievea un colțișor de plai.
Lăuta răsună cald în auzuri,
Amintirile curg, râuri, gânduri
Se așează printre struguri
În ale zilei reci amurguri.
Închin paharul către cer, sihastru,
Mă oglindesc adânc în cel albastru,
Și gândul îmi zburdă măiastru,
Spre-un colțișor de plai, ilustru.
No comments:
Post a Comment